Preţul poliţei este de cel mult 20 de euro pe an
Amenzile pe care ar trebui să le achite cei care nu își încheie asigurarea obligatorie pot ajunge la 500 de lei: „Legea prevede o corecţie neplăcută pentru cei care nu se asigură obligatoriu, respectiv o amendă de minim 100 de lei şi maxim 500 de lei.
„Scopul legii nu este de sancţionare. Însă primarii de sector sunt cei care vor decide dacă şi cum vor aplica aceste amenzi” .
În cazul unor dezastre naturale, despăgubirea maximă pe care o pot primi proprietarii variază între 10.000 şi 20.000 de euro, în funcţie de materialul din care este construită casa. Astfel, suma cea mai mare va reveni celor care deţin locuinţe tip A, adică cele care au structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic. În acest caz, preţul poliţei de asigurare obligatorie este de 20 de euro pe an. Posesorii de case tip B, respectiv făcute cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimic vor fi despăgubiţi cu cel mult 10.000 euro. Pentru o astfel de locuinţă, poliţa anuală costă 10 euro.
După cum susţin autorităţile, asigurarea obligatorie a locuinţei se poate face la 13 firme de asigurare şi intermediarii agreaţi, pe baza cărţii de identitate a proprietarului. Pe lista asigurătorilor autorizaţi să încheie asigurări obligatorii se numără ABC Asigurări, Astra Asigurări, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali, Grawe România, Groupama România, Uniqua Asigurări şi Platinum Asigurări.
UPDATE: Proprietarii care au cumpărat deja o asigurare facultativă ce acoperă daunele produse de inundaţii, cutremure şi alunecări de teren nu vor mai trebui să încheie şi una obligatorie, preşedintele promulgând recent legea care elimină necesitatea încheierii unei astfel de asigurări.
La articolul 3, care reglementează tipul de imobile pentru care se încheie asigurare, a fost introdus un alineat nou, potrivit căruia nu intră sub incidenţa legii „persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie”.
De asemenea, textul alineatului care prevedea că „suma asigurată obligatoriu, precum şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar după această perioada, prin ordin al preşedintelui CSA” a fost schimbat astfel încât suma şi prima de asigurare pot fi modificate prin ordin al preşedintelui CSA.
Prevederea conform căreia modificarea valorii sumelor aferente asigurării se poate face anual este eliminată, rămânând numai aceea conform căreia „criteriile care pot sta la baza modificării se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi si trebuie să vizeze cel puţin suprafaţa locuinţei, costurile de înlocuire şi rata inflaţiei”.
Articolul 6 al Legii 260/2008, care prevedea că „riscurile care se asigură obligatoriu prin PAD sunt daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului, ca efect direct sau indirect al producerii dezastrului natural”, a fost modificat, astfel încât prevede că „prin PAD sunt acoperite daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă”.
În cazul unor dezastre naturale, despăgubirea maximă pe care o pot primi proprietarii variază între 10.000 şi 20.000 de euro, în funcţie de materialul din care este construită casa. Astfel, suma cea mai mare va reveni celor care deţin locuinţe tip A, adică cele care au structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic. În acest caz, preţul poliţei de asigurare obligatorie este de 20 de euro pe an. Posesorii de case tip B, respectiv făcute cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimic vor fi despăgubiţi cu cel mult 10.000 euro. Pentru o astfel de locuinţă, poliţa anuală costă 10 euro.
După cum susţin autorităţile, asigurarea obligatorie a locuinţei se poate face la 13 firme de asigurare şi intermediarii agreaţi, pe baza cărţii de identitate a proprietarului. Pe lista asigurătorilor autorizaţi să încheie asigurări obligatorii se numără ABC Asigurări, Astra Asigurări, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali, Grawe România, Groupama România, Uniqua Asigurări şi Platinum Asigurări.
UPDATE: Proprietarii care au cumpărat deja o asigurare facultativă ce acoperă daunele produse de inundaţii, cutremure şi alunecări de teren nu vor mai trebui să încheie şi una obligatorie, preşedintele promulgând recent legea care elimină necesitatea încheierii unei astfel de asigurări.
La articolul 3, care reglementează tipul de imobile pentru care se încheie asigurare, a fost introdus un alineat nou, potrivit căruia nu intră sub incidenţa legii „persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie”.
De asemenea, textul alineatului care prevedea că „suma asigurată obligatoriu, precum şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar după această perioada, prin ordin al preşedintelui CSA” a fost schimbat astfel încât suma şi prima de asigurare pot fi modificate prin ordin al preşedintelui CSA.
Prevederea conform căreia modificarea valorii sumelor aferente asigurării se poate face anual este eliminată, rămânând numai aceea conform căreia „criteriile care pot sta la baza modificării se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi si trebuie să vizeze cel puţin suprafaţa locuinţei, costurile de înlocuire şi rata inflaţiei”.
Articolul 6 al Legii 260/2008, care prevedea că „riscurile care se asigură obligatoriu prin PAD sunt daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului, ca efect direct sau indirect al producerii dezastrului natural”, a fost modificat, astfel încât prevede că „prin PAD sunt acoperite daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă”.
Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren.
Octav Mihailescu, Residential Associate Director, CB Richard Ellis
Octav Mihailescu, Residential Associate Director, CB Richard Ellis
Cresterea puterii de cumparare in Romania este doar unul dintre factorii care pot influenta cresterea preturilor de pe piata imobiliara, dar nu este un factor determinant. Evolutia pretului este influentata in principal de dezechilibrul intre cerere si oferta si de costul fortei de munca. Cererea inca foarte mare pentru locuinte in Romania in raport cu numarul de unitati locative noi din proiectele imobiliare deja anuntate, la care se adauga lipsa din ce in ce mai mare a fortei de munca autohtone in domeniul constructiilor, determina mentinerea cresterii preturilor. Relaxarea sistemului de creditare odata cu intrarea in Uniunea Europeana reprezinta un alt factor care mentine acest trend.
Ilinca Paun, Residential Operations Manager, Colliers International
Pretul locuintelor noi va continua sa creasca cu 15 - 20% pe an in medie in urmatorii 3 ani, in timp ce salariile se estimeaza a creste cu 10 - 15% pe an, la nivel de tara. Consider ca in Bucuresti salariile insa vor inregistra o crestere mult mai mare, de aproximativ 60% pana in 2010, in special pe segmentul serviciilor.
Preţul mediu cerut de proprietarii locuinţelor din România în martie a ajuns la 1.003 euro pe metru pătrat util, cu 1,7% mai mult decât în februarie şi cu 3,8% mai puţin decât în aceeaşi lună din 2011, potrivit imobiliare.ro.
“În ultimele treizeci de zile, cea mai mare scădere de preţ s-a înregistrat în Ploieşti, iar cea mai mare creştere la Cluj-Napoca. Preţurile apartamentelor vor mai cunoaşte oscilaţii în acest an, fiind foarte sensibile la semnalele economice, dar şi politice. Astfel, modificări legislative cu impact asupra economiei sau adoptarea unor măsuri ce vizează creşterea veniturilor populaţiei, ca reducerea CAS de pildă, vor avea un impact şi asupra preţurilor locuinţelor", a declarat Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.
Bucureşti
Indicele imobiliare.ro calculat pe baza anunţurilor din portal relevă faptul că preţul mediu din Bucureşti a ajuns la 1.145 euro pe metru pătrat pentru apartamentele noi şi vechi, în scădere cu 0,3% faţă de luna precedentă. Se atinge astfel un nou prag minim al preţurilor apartamentelor înregistrat la nivelul Bucureştiului, de la începutul crizei încoace. Tendinţa de scădere a fost resimţită doar pe segmentul apartamentelor noi, preţul mediu solicitat pentru apartamentele vechi înregistrând o creştere uşoară.
“Sunt convins că odată ce se va înregistra o creştere a cererii, vor creşte şi preţurile, dar nu la fel ca în trecut, când în unele cazuri au fost creşteri chiar şi de 30% anual. Nu văd să ne întoarcem la preţurile din perioada de boom imobiliar. O creştere anuală a preţurilor de 10% este nesustenabilă, însă creşterile pot fi de 3-4%”, a declarat Markus Wirth, directorul general al Holcim, care va preda conducerea companiei colegului filialei din Filipine, Daniel Bach.
Wirth mai spune că atunci când economia românească va creşte, va creşte şi piaţa construcţiilor, pe fondul nevoii de spaţii de locuit. În România, unui locuitor îi revin în medie 25 mp, în timp ce în alte ţări media este de 45 mp/cap de locuitor, iar o creştere a ecocomiei va permite oamenilor să-şi poată cumpăra p locuinţă, ceea ce va duce implicit şi la o creştere şi a pieţei construcţiilor.
Cum Romania a iesit oficial din criza financiara acum cateva luni, va mai dura cel mai probabil o perioada de 3-5 luni pana ce populatia va incepe sa resimta din punct de vedere financiar. Astfel, presupunand ca si salariile vor creste, iar nivelul de creditare al bancilor va creste din nou, 2012 se anunta a fi un an cu premise crescende. Chiar si la nivelul actual, 15% din populatia Bucurestiului are un venit de peste 1000 de Euro/familie. Din aceste procente, circa o septime nu are o casa proprie si are in vedere obtinerea unui credit imobiliar, fie prin programul Prima Casa 4, fie cu ajutorul unui credit ipotecar normal, lucru imbucurator de altel, intrucat aceasta statistica arata ca cel putin o parte din populatia Romaniei este inca solvabila din punct de vedere financiar.
În vara lui 2009, preţul locuinţelor noi din Germania scăzuse cu circa 3% faţă de anul precedent, procent ridicat pentru o piaţă imobiliară constantă.
- Preţul apartamentelor a crescut cu peste 4% faţă de anul trecut, cea mai însemnată creştere din 2006
- Preţul mediu al caselor noi a ajuns la 238.500 euro, cu aproape 3% mai mult decât în 2010
- Preţul caselor aflate la al doilea proprietar este de 175.000 euro, cu peste 1% mai mic decât anul trecut
Cererea de locuinţe a fost stimulată de revenirea puternică a Germaniei din recesiunea din 2009, prin creşterea PIB-ului cu 3,6% în 2010 - cea mai importantă creştere economică de la reunificarea Germaniei. Însă acesta nu este singurul factor, ci mai degrabă faptul că se apropie de final perioada îndelungată în care a existat ofertă în exces de locuinţe. Randamentul din chirii a început să crească în cele mai prospere oraşe germane, iar analiştii susţin că cererea va creşte în perioada imediat următoare. Indiferent de prognozele optimiste sau nu, două lucruri par destul de clare: oraşele vestice se descurcă mult mai bine decât cele estice, iar valoarea caselor unifamiliale noi se apreciază mult mai repede decât locuinţele vechi.
