Câte locuinţe mai sunt racordate la sistemul de încălzire centralizat. Plus: Motivele pentru care se debranşează 75.000 de români pe an
Peste 1,1 milioane locuinţe au fost debraşate în ultimii 10 ani de la sistemul de încăzire centralizat, unul din factori fiind creşterea preţului la căldură, potrivit Ariston, care estimează că parcul de centrale termice a depăşit 1,5 milioane unităţi, faţă de 1,4 milioane locuinţe încă branşate.
"Creşterea continuă a preţului la energia termică, problemele constante ale CET-urilor din întreaga ţară, cât şi dorinţa de independenţă a românilor a dus, în ultimii zece ani, la debranşarea a peste 1,1 milioane de locuinţe de la sistemul de încăzire centralizat. (...) În anul 2002 sistemul centralizat deservea 2,5 milioane de locuinţe, pentru ca în acest moment doar 1,4 milioane să fie încă branşate. În paralel, parcul de centrale termice instalate la nivel naţional a depăşit 1,5 milioane de unităţi", se arată într-un comunicat al furnizorului de centrale termice Ariston Thermo România.
Din 2010, media debranşărilor anuale de la sistemul centralizat a fost de peste 75.000 de locuinţe. În acelaşi timp, piaţa de centrale termice se situează la un volum de circa 140.000 de centrale anual, dintre acestea aproximativ 60% fiind comercializate către locuinţele ce au renunţat la sistemul centralizat.
Restul vânzărilor este generat de înlocuirile de centrale care sunt în funcţiune de peste 10 ani, dar şi proiectelor rezidenţiale noi şi locuinţelor individuale noi, potrivit datelor companiei.
"În ultimii 4 ani, la nivel naţional, costul de facturare al Gcal a crescut, în medie, cu 71%", a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Sales and Operation Manager al companiei.
Cele mai mari creşteri ale preţului la energia termică facturat către populaţie în perioada 2008 - 2012 au fost consemnate în judeţele Covasna (+245%), Caraş Severin (+210%), Constanţa (+187%), Neamţ (+168%) şi Giurgiu (+154%), a arătat reprezentantul companiei.
Potrivit calculelor Ariston, în acest moment şapte judeţe din România (Alba, Mureş, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Ialomiţa, Ilfov) nu mai depind de sistemul centralizat de încălzire, în timp ce 17 judeţe mai au branşate sub 30% din locuinţe.
La polul opus se află judeţele în care peste 70% dintre locuinţe depind încă de sistemul centralizat, numărul acestora fiind însă tot mai mic. În acest moment doar Bihor, Mehedinţi, Vâlcea, Giurgiu, Constanţa şi Galaţi au un număr atât de mare de locuinţe branşate, conform companiei.
Pe această listă se află şi Capitala, unde 560.000 de locuinţe sunt încă branşate, în condiţiile în care la nivel naţional există un total de 1,4 milioane de locuinţe branşate la CET-uri, a spus Drăguleanu.
"Costul de producţie mediu al unei Gcal în sistem centralizat, calculată la nivelul anului 2012, este de 288 lei / Gcal, în timp ce o centrală termică are un cost de cca. 145 lei / Gcal. Acest lucru se reflectă în facturile românilor ce sunt captivi încă la sistemul centralizat. Astfel, în cazul unui apartament de două camere ce are instalată o centrală termică, costurile anuale pentru încălzire şi apă caldă menajeră sunt de aproximativ 1.900 lei. În cazul aceluiaşi apartament, însă branşat la sistemul centralizat de încălzire, factura poate ajunge la cca. 2.700 de lei", se arată în comunicat.
Pentru familiile care doresc să renunţe la sistemul centralizat, investiţia medie într-o instalaţie cu centrală termică este cuprinsă între 4.500 - 7.000 lei şi diferă în funcţie de numărul de camere şi nivelul de dotare al acesteia (radiatoare, ţeavă, accesorii, montaj).
Potrivit companiei, anul trecut s-a înregistrat o creştere a vânzărilor de circa 25-30% pe segmentul centralelor termice în condensare, în timp ce unităţile convenţionale au raportat o scădere de aproximativ 5%.
Ariston Thermo România este filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo Group, producător şi furnizor de echipamente şi servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră.
Portofoliul de produse Ariston Thermo Romania este compus din centrale termice murale şi de pardoseală, convenţionale şi în condensare, boilere electrice şi indirecte, instanturi pe gaz, aparate de aer condiţionat, pompe de căldură şi panouri solare.
Ariston Thermo Group a înregistrat în 2012 vânzări totale de 1,32 miliarde de euro, în creştere cu 5% faţă de 2011. Compania deţine 19 unităţi proprii de producţie în 10 ţări şi 15 centre de cercetare în 8 ţări, având în total 6.800 de angajaţi. Compania asigură, de asemenea, o distribuţie ce acoperă peste 150 de state din întreaga lume.
Filiale din România a încheiat anul trecut cu afaceri de circa 30 milioane euro, mai mari cu 5% faţă de 2011, şi estimează pentru 2013 un avans de 12%.
Piaţa de centrale termice a stagnat anul trecut la aproximativ 140.000 de unităţi şi o valoare de peste 75 de milioane de euro, nivel la care s-ar putea menţine şi în 2013, potrivit Ariston.
Pe piaţa românească de profil mai activează companii precum Baxi, Kober, Immergas, Robert Bosch, Vaillant sau Viessmann.
O piaţă potenţială de minimum 1,4 milioane de locuinţe.
Pe datele distribuitorului de centrale termice Ariston Thermo, creşterea continuă a preţului la energia termică, problemele constante ale CET-urilor din întreaga ţară, cât şi dorinţa de independenţă termică a dus, în ultimii zece ani, la debranşarea a peste 1,1 milioane de locuinţe de la sistemul de încăzire centralizat, care a maipăstrat 1,4 milioane de abonaţi şi devine din ce în ce mai puţin rentabil. Deschide, adică, drumul centralelor termice de apartament către o piaţă şi mai mare.
În anul 2002 sistemul centralizat deservea 2,5 milioane de locuinţe, pentru ca în acest moment doar 1,4 milioane să fie încă branşate. În paralel, parcul de centrale termice instalate la nivel naţional a depăşit 1,5 milioane de unităţi, iar din 2010, media debranşărilor anuale de la sistemul centralizat a fost de peste 75.000 de locuinţe.
În acelaşi timp, piaţa de centrale termice se situează la un volum de circa 140.000 de centrale anual, dintre acestea aproximativ 60% fiind comercializate către locuinţele ce au renunţat la sistemul centralizat. Restul din piaţă revine înlocuirilor de centrale ce sunt în funcţiune de peste 10 ani, dar şi proiectelor rezidenţiale noi şi locuinţelor individuale noi. Cu alte cuvinte o pâine albă de mâncat pentru jucătorii de pe piaţa centralelor termice.
„Principalele motive pentru care am asistat în ultimii ani la debranşări masive şi la tot mai multe instalări de sisteme individuale sunt creşterea continuă a preţului la energie termică şi problemele permanente ale CET-urilor. Astfel, doar în ultimii patru ani, la nivel naţional, costul de facturare al gigacaloriei a crescut, în medie, cu 71%”, spune Cătălin Drăguleanu, country sales and operation manager Ariston Thermo România.
Asta înseamnă vânzări bune şi pentru producători – atâţia câţi sunt – şi pentru distribuitori şi ar putea la un moment dat să-i determine pe aceştia – cum e şi cazul Ariston – să se gândească la construcţia unei unităţi de producţie, care le-ar micşora costurile şi ar contribui şi la scăderea importurilor.
Iar piaţa e deschisă pretutindeni, deşi autorităţile pun în anumite zone piedici debranşărilor, cel mai greu de penetrat fiind piaţa bucureşteană unde se află mai mult de o treime (560.000) dintre locuinţele branşate la sistemul centralizat care, din cauza vechimii, are un randament de circa 40%, spre deosebire de centralele clasice (98%) şi centralele prin condensare (peste 107%).
„Chiar dacă preţul gazului va creşte în următorii 3 ani cu până la 30%, investiţia într-o centrală termică poate fi recuperată într-o perioadă cuprinsă între 2,6 – 3,6 ani, în condiţiile în care această majorare va afecta şi costul încălzirii centralizate”, afirmă Drăguleanu. Acesta crede că investiţia va deveni şi mai rentabilă în situaţia în care autorităţile locale nu vor mai putea susţine subvenţiile pe termen lung. E totuşi greu de crezut că se va renunţa complet la subvenţie. Trăim totuşi într-o Europă socială, tare grijulie să spargă banii în acest fel, asta chiar dacă România nu e deloc fruntaşă în ceea ce priveşte nivelul subvenţiilor.
Compania a vândut de 75 de milioane de euro în 2012 şi intenţionează să păstreze acelaşi nivel al vânzărilor şi în acest an. Ca volum, Ariston a pus pe piaţă 140.000 de unităţi, 60% îndreptându-se către locuinţele debranşate, 10% pentru a înlocui centrale vechi şi 30% spre proiecte rezidenţiale şi locuinţe individuale noi.
Din piaţa de profil, în 2012 s-a putut observa o creştere a vânzărilor de circa 25-30% pe segmentul centralelor termice în condensare, în timp ce centralele convenţionale au raportat o scădere uşoară, de aproximativ 5%.
„Chiar dacă în acest moment doar aproximativ 10% din piaţa de centrale termice pe gaz din România este compusă din echipamente în condensare, mizăm pe o creştere continuă în această direcţie. Astfel, în următorii ani estimăm că românii vor alege tot mai mult centralele în condesare deoarece vor înţelege avantajele acestora, în ciuda preţului mai ridicat”, arată şeful Ariston Thermo.
Ariston a lansat şi o gamă nouă de produse de încălzire şi apă caldă menajeră ce ţin cont de reglementările UE valabile pentru 2020. Printre acestea se află boilere de înaltă eficienţă (-20% economie de energie), sisteme solare (ce pot asigura până la 70% din consumul de apă caldă) sau pompe de căldură (cu o economie de energie de până la 75%).
De altfel, Ariston Thermo Group şi-a propus ca până în 2020 circa 80% din cifra de afaceri să fie obţinută din produse cu eficienţă ridicată şi ce înglobează energii regenerabile, în condiţiile în care, în prezent, 35% din vânzări sunt asigurate de astfel de produse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Thanks !