Se afișează postările cu eticheta Cutremur. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cutremur. Afișați toate postările

miercuri, 23 octombrie 2013

Cutremure si Locuintele Antiseismice



TORII FIZIOLOGICI SI PSIHOLOGICI 

l Omul reactioneaza la vibratiile din domeniul de frecvente 0,1 - 10 Hz (T = 10 - 0,1 s) astfel:

- perceptia vibratiilor a = 0,001 g - 0,01 g

-senzatia de deranj a = 0,015 g - 0,02 g

- limita de tolerate a = 0,10 g - 0,25 g (0,5 g).

Se observa ca primele doua nivele de perceptie sunt caracteristice oscilatiilor din faza seismica I, in care omul nu este inca lamurit daca este o miscare seismica propriu-zisa sau nu, si este indecis in privinta comportarii sale.

In faza II se ajunge la limita de tolerare in care nu numai acceleratia in sine il determina pe

locatar sa ia o hotarare, cat si continutul de frecvente al oscilatiei care il deranjeaza. Corpul uman si

organele sale interne, se caracterizeaza prin anumite frecvente proprii de oscilatie.

Astfel s-au determinat experimental urmatoarele frecvente proprii:

- f = 3-3,5 Hz (T = 0,33-0,29 s) pentru omul in pozitie culcat si pentru organele interne abdominale;

- f = 4 - 6 Hz (T = 0,25 - 0,16 s) pentru omul asezat;

- f = 5 - 12 Hz (T = 0,2 - 0,08 s) pentru omul in picioare;

- f = 2 Hz (0,5 s) pentru umeri, f = 3 Hz (0,33 s) pentru cap - la vibratii aplicate transversal

corpului.

Frecventele amintite se regaseau intre frecventele componentelor oscilatiilor, puse in evidenta de analiza accelerogramelor reale, ceea ce conduce la reactii semnificative ale corpului omenesc

sau ale partilor sale, datorate fenomenului de siguranta.

Componentele de joasa frecventa conduc Ia senzatii similare raului de mare. Organele interne sunt de asemenea sensibile Ia oscilatii conducand la dezechilibrarea in timpul mersului.

Simtindu-si corpul supus oscilatiilor si cunoscand din propria experienta sau din informatii

efectele posibile ale cutremurului asupra unor constructii, locatarul va adopta o decizie legata, in

mintea sa, de o posibila salvare din spatiul locuit respectiv, de multe ori prin evacuare.

Faza seismica II este deci faza deciziei si posibil a inceperii evacuarii

desi nu este o actiune recomandabila. In functie de anumiti factori de afectiune familiara, educatie,

sentiment de responsabilitate sociala si familiara etc. locatarul va antrena sau nu in actiune si pe

ceilalti membri ai familiei sau alte persoane invecinate. Exista o dependenta a reactiei si in functie de

sex, femeile fiind mai preocupate de copii, de bunurile parasite in locuinta etc. Cei mai multi dintre

locatari descriu fantezist deformarilor spatiale ale peretilor camerelor apartamentului sau oscilatiile

blocurilor invecinate in raport cu blocul propriu. In acest moment persoanele cu sange rece nu dau

curs conexiunilor de idei catastrofale legate de ipoteze negativiste privind sansele de salvare, jar persoanele cu mai psihic labil pot ceda nervos in forme de panica variate. Evacuarea reprezinta o reminiscenta a locuirii in case parter in care acest lucru era posibil.

In privinta posibilitatilor fizice de evacuate s-a constatat experimental ca pozitia cea mai instabila este cea in picioare, mergand. Peste o acceleratie de a = 0,2 g este greu de stat si mers in picioare fara a te sprijini, uneori chiar de la a = 0,1 g. De obicei intr-un tren sau autobuz in mers sunt

accelerati de acest ordin, pana la a= 0,1 g se poate merge pe coridorul vehiculului.

In general, daca persoana ar sta pe mai scaun ea ar putea efectua operatiuni pana la

acceleratii de 0,5 - 0,6 g la etaje superioare, ceea ce ar insemna o acceleratie de baza a terenului de a

= 0,15 - 0,20 g. adica o intensitate de VII.- VIII grade MM.

Practic sub efectul oscilatiilor viteza sa de deplasare este redusa Ia 0,3 -0,5 m/s iar a copiilor

mici si a batranilor sub 0,3 m/s. Datorita unei multitudini de factori, locatarul nu va putea sa se evacueze dintr-o locuinta multietajata in timp util, faza oscilatiilor puternice il va surprinde pe scari,

unde exista pericole suplimentare, de accidentare, busculade etc.

Dintre factorii psiho - sociologici teama si panica sunt dominante pe durata seismelor dar si

in perioada ulterioara cand intervin si elementele legate de comportamentul individual si colectiv.


REACTIA POPULATIEI LA CUTREMURELE DE VRANCEA DIN 1977,

1986 SI 1990

In cadrul laboratorului de cercetari sociologice din institutul de proiectare pentru constructii

tipizate s-au efectuat studii sociologice privind reactia populatiei la cutremur. (Dr. Dorel Abraham si

colaboratorii). Au fost investigate in 1986, 272 persoane in Bucuresti, 60% femei si 40% barbati,

varsta medie fiind de 41 de ani.

Dintre acestia 75% locuiau in blocuri din care 45% in blocuri cu peste 4 etaje, 15% in cladiri

parter si 10% in vile.

Cladirile erau construite in proportie de 15% in perioada pana la 1940, 50% in perioada

1940-1977, iar 30% dupa 1977; 32% din cladiri fiind din panouri mari, 22% in cadre, iar 30% din

zidarie.

Din punct de vedere al reactiei subiectilor Ia cutremurul din 1986 se pot mentiona

urmatoarele date sintetice:

- 86% am ramas in casa;

- 10% am iesit din casa, in 1977 - 37%;

- 2% au iesit pe scari, la vecini, in balcon.

S-a apreciat ca Ia seismul din 1940, 60% din persoane am iesit din locuinte. Din cei ramasi in

interior, 60% s-au asezat sub tocul usii sau langa un perete iar 40% nu au incercat sa se protejeze.

Motivatiile celor ramasi inauntru au fost:

- 40% frica de accidente;

- 24% stiau ci mai o bine;

- 20% apreciau ca este imposibil de iesit imediat dupa seism;

- 17% am ramas temporar;

- 10% mu am iesit.

Motivele iesirii din cladiri invocate am fost;

- 32% de teama post-socurilor;

- 25% de teama;

- 12 % ca sa verifice starea cladirii;

- 11% interesul pentru alte persoane.

Majoritatea populatiei anchetate a iesit pe scari si numai 6% cu liftul

La datele obtinute dupa cutremurul din august 1986 s-au adaugat cele privind reactia

populatiei de dupa cutremurul din mai 1990, prezentate in continuare.

In 1990 am fost investigate 192 persoane din Bucuresti si Iasi din care 58% femei si 42%

barbati, de varsta medie 45 ani, avand deci experienta celor doua cutremure anterioare anului 1990.

Din volumul lotului 81% sunt rezidenti in Bucuresti si 12% in Iasi.

Cadrul construit in care se aflau persoanele investigate difera de cel din 1986 si 1977 deoarece la ora 13,40 majoritatea populatiei se gasea la locul de munca. Astfel 20% se aflau in case tip vila,

20% in cladiri cu pana in 4 nivele, 40% in cladiri cu 4-10 nivele etc. Un procentaj de 51% din

populatie se afla la serviciu, 35% se aflau acasa, 5% pe strada. In perioada dinainte de seism cca.

52% dintre subiecti lucrau, 24% desfasurau activitati de divertisment, 10% efectuau activitati

gospodaresti. Peste 80% din populatie am apreciat din primele momente ca este vorba de mai cutremur.

Opiniile privind modul de sesizare al cutremurului au fost diferite: 35% au sesizat oscilatii pe

verticala si apoi pe orizontala, 35% balans puternic, 27% miscari laterale ondulatorii si apoi pe verticala etc.