Se afișează postările cu eticheta avans. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta avans. Afișați toate postările

luni, 20 iunie 2016

Dreptul de proprietate privată



Atenție cum vă împrumutați - Ai banii, dar n-ai cui să-i dai !



O familie a încheiat un împrumut de 15.000 de euro, pe care l-a girat cu imobilul aflat în proprietate. În contract se specifica faptul că, în cazul în care debitorii nu restituie suma împrumutată la termen, creditorul va putea solicita executarea apartamentului pus garanţie,

În ultima perioadă, piaţa neagră a împrumuturilor a cunoscut o dezvoltare fără precedent, deşi riscurile sunt catastrofale. Fenomenul a luat amploare, după ce băncile au impus condiţii aspre pentru cei care doresc să acceseze credite. Sumele puse în joc de aceşti escroci sunt fabuloase, în comparaţie cu cele pe care le poate obţine de la o bancă un român cu un salariu mic. Dar, în încercarea de a obţine un împrumut mare fără prea multă bătaie de cap, oamenii cad direct în capcana cămătarilor online.
Pe internet, la un click distanţă, spaţiul virtual s-a umplut de oferte „avantajoase“, pentru cei care au  dificultăţi financiare. Cel mai des cad în capcană persoanele naive sau disperate să obţină rapid nişte bani. Condiţiile acordării unor astfel de împrumuturi sunt cât se poate de atractive la prima vedere: fără giranţi, fără carte de muncă, e de ajuns buletinul. De fapt, în spatele acestor oferte se află o dobândă enormă şi garanţii imobiliare riscante.
Reprezentanţii unui site de anunțuri ne-au explicat că orice persoana îşi poate face cont şi apoi posta orice dorește, pe propria răspundere. Juriştii afirmă, însă, că aceste și site-urile pot fi trase la răspundere, dar numai dacă persoana vătămată face o plângere în instanţă că a fost prejudiciată din cauza anunţului publicat. Dar acest lucru nu se întâmplă, iar oamenii se judecă doar cu cămătarii. Există însă şi un caz când un site a fost urmărit penal, în 2015, pentru proxenetism, după ce procurorii au stabilit că prin intermediul acestuia erau racolaţi clienţi de către mai multe persoane. Judecătorii i-au suspendat activitatea pentru 60 de zile, dar ulterior site-ul şi-a reluat activitatea ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.
Acte cu care escrocii căștigă în instanță
Cel mai des apelează la astfel de împrumuturi de la cămătari tinerii fără studii superioare, aflaţi în impas financiar. Unii au probleme  medicale, alții au pierdut o sumă mare la jocurile de noroc sau au dosare în justiție și trebuie să plătească despăgubiri civile. Dacă discutăm de sume mari, de ordinul a zeci de mii de euro, cămătarii cer o dobândă de 3-5 la sută pe lună, ceea ce înseamnă 42-48 la sută pe an. Dobânda poate fi ceva mai mică, dacă există garanţii mari (case, maşini). La sume mai mici, de ordinul a mii de euro, dobânda lunară este de 4-5 la sută, plus penalităţile care se ridică la 3 la sută pe zi, începând din prima zi scadentă a împrumutului.
În actele de la notariat nu se pomenește nimic despre dobândă, cuvânt care l-ar transforma direct în cămătar pe cel care împrumută banii. Cel care primește banii semnează că a primit o sumă, care reprezintă banii împrumutaţi plus dobânda. Spre exemplu, dacă o persoană se împrumută cu 20.000 de euro, pe contract este trecută o sumă mai mare, care include şi dobânzile. Avocatul Adrian Cuculis spune că, de fapt, între cele două persoane fizice se încheie, la notar, un contract de împrumut ipotecar. Dobânzile şi penalităţile nu sunt stipulate în contract, ci doar verbal, între cele două persoane.
Cămătarii sunt susţinuţi mai nou de jurişti cu experienţă, astfel încât contractele de împrumut  sunt foarte bine întocmite, iar în cazul nerambursării banilor, instanţa poate să dispună, legal, evacuarea pârâtului, dacă acesta a garantat cu proprietatea. Adesea, pe lângă  o proprietate imobiliară pusă gaj, creditorul stabileşte, verbal, clauze printre care şi penalităţi de până la 3 la sută pe zi din sumă totală.
Ai banii, dar n-ai cui să-i dai
Un astfel de exemplu este cel al unei familii din Bucureşti care a încheiat un împrumut de 15.000 de euro, pe care l-a girat cu imobilul aflat în proprietate.  Restituirea sumei urma să se facă în mai multe etape. În contract se specifica faptul că, în cazul în care debitorii nu restituie suma împrumutată la termen, creditorul va putea solicita executarea apartamentului pus de familie garanţie, fără somaţie, conform unor condiţii din Codul Civil. În afara gajului, cei care au făcut împrumutul au fost de acord şi cu plata unor penalităţi de întârziere de 3 la sută pe zi din suma împrumutată. Familia a achitat la timp ratele, numai că ultima nu a putut fi onorată, întrucât pur și simplu persoana creditoare nu mai era de găsit. De fapt, cămătarul a dispărut tocmai pentru a fi depăşit ultimul termen de plată din contract şi, în acest fel, pentru a putea executa gajul şi a încasa penalităţile. Astfel, la mai puţin de o săptămână, cămătarii au solicitat executarea judecătorească a apartamentului, solicitând, totodată, în acest caz, şi plata penalităţilor. În instanţă, familia a reuşit să suspende temporar executarea și se judecă cu cămătarul pentru anularea penalităţilor.
Potrivit Legii nr. 216/2011, activitatea de cămătărie este considerată o infractiune: “Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani”. Totodată, în astfel de cazuri, este prevăzută şi confiscarea sumelor de bani obţinute prin săvârşirea  de camătă.
Anunț de împrumut în româna 
„Buna ziua sunt o femeie de afaceri. Am pus la dispozitie un împrumut de 5.000 de EURO la 2.000.000 EURO condiții foarte simplu pentru toţi oamenii sincer şi serios care să ramburseze cu o rată a dobânzii de 3 % anual pe o perioadă de rambursare la preţuri accesibile. Pentru mai multe detalii vă rugăm să contactaţi-mă prin e-mail (…)”
Considerând că fiecare dintre noi se întâlneşte cu probleme – mai mari sau mai puţin importante – legate de proprietatea privată, vă propunem, în cele ce urmează, câteva din prevederile introductive, pe această temă, din Codul civil.
Alegerea acestui subiect ţine, pe de altă parte, şi de faptul că Legea nr. 287/2009 privind Codul civil a fost amendată prin mai multe acte normative – de modificare sau de punere în aplicare – pe care le vom semnala la momentul potrivit.
Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Tot în condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.
Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.
Prin lege poate fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate. Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată şi prin voinţa proprietarului, cu excepţiile prevăzute de lege.
Dobândirea dreptului de proprietate
Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi.
Proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ, precum şi prin alte modalităţi în măsura în care acestea se reglementează prin lege.
Cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobândeşte prin înscriere în cartea funciară. În ce priveşte condiţiile de înscriere, potrivit art. 888 Cod civil, înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
ATENŢIE! Două trimiteri, în acest sens, sunt bine de reţinut.
* Prin Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, se prevede, totodată, că dipoziţiile privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.
Prin aceeaşi lege nr.71/2011 de punere în aplicare, astfel cum a fost modificată, recent, prinOrdonanţa de urgenţă nr. 79/2012 (în aplicare începând cu 20 aprilie a.c.) se mai prevede că dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Până la finalizarea lucrărilor de cadastru, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.
Până la îndeplinirea condiţiilor privind finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, ori de câte ori proprietarul imobilului are un drept de opţiune, el dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării începute după intrarea în vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare în judecată prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra lucrării, dacă acţiunea a fost admisă.
Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a spaţiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.
Proprietarul poate face, deasupra şi în subsolul terenului, toate construcţiile, plantaţiile şi lucrările pe care le găseşte de cuviinţă, în afară de excepţiile stabilite de lege, şi poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce.
El este ţinut să respecte, în condiţiile şi în limitele determinate de lege, drepturile terţilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor şi apelor subterane, lucrărilor şi instalaţiilor subterane şi altora asemenea.
Apele de suprafaţă şi albiile acestora aparţin proprietarului terenului pe care se formează sau curg, în condiţiile prevăzute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria şi de a utiliza, în condiţiile legii, apa izvoarelor şi a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatică, precum şi apele pluviale.
Stingerea dreptului de proprietate
Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin nefolosire. El poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.
Proprietarul poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.
Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească.
Confiscarea, ca o altă cale de stingere a dreptului de proprietate, operează numai asupra bunurilor destinate sau folosite pentru săvârşirea unei infracţiuni ori contravenţii sau cele rezultate din acestea.
Uzucapiunea
Pentru că am menţionat anterior dobândirea bunului prin uzucapiune, trebuie arătat aici că, în condiţiile arătate prin art. 928 şi urm. din Codul civil, posesorul poate dobândi proprietatea asupra bunului posedat sau, după caz, asupra fructelor produse de acesta. În ce priveşte uzucapiunea imobiliară, Codul civil tratează separat uzucapiunea extratabulară şi cea tabulară. În primul caz, dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dacă:
a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat existenţa;
b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;
c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.
În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune.
ATENŢIE:
Potrivit Legii nr. 71/2011 de punere în aplicare, dispoziţiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei.
Cu privire la imobilele pentru care, la data începerii posesiei, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.
În cazul posesiilor începute după intrarea în vigoare a Codului civil, dacă erau deschise cărţi funciare, până la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, uzucapiunea extratabulară îşi produce efectele de la data introducerii cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat constatarea îndeplinirii cerinţelor legale ale acestui mod de dobândire, dacă acţiunea a fost admisă, respectiv de la data invocării excepţiei uzucapiunii, dacă această excepţie a fost admisă.
Acţiunea în revendicare
Prin admiterea, de către instanţă, a acţiunii în revedendicare, pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii.
Posesorul de rea-credinţă sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, şi la restituirea fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia către proprietar. Potrivit art. 597 Cod civil, lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse, în mod corespunzător, regulilor aplicabile autorului de rea-credinţă.
Atragem atenţia şi asupra dispoziţiei următoare, de real interes practic, potrivit căreiaproprietarul poate fi obligat, la cerere, să restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a făcut. Cheltuielile utile se restituie, la cerere, în limita sporului de valoare, dacă prin lege nu se prevede altfel.
De reţinut, însă, că obligaţia de restituire se aplică numai în acele situaţii în care cheltuielile nu se concretizează într-o lucrare nouă, caz în care sunt incidente dispoziţiile corespunzătoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.
De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea şi culegerea fructelor sau a productelor.
Pârâtul are un drept de retenţie asupra produselor până la restituirea cheltuielilor făcute pentru producerea şi culegerea acestora, cu excepţia cazului în care proprietarul furnizează pârâtului o garanţie îndestulătoare.
Dreptul de retenţie nu poate fi exercitat în niciun caz asupra bunului purtător de fructe sau când intrarea în stăpânirea materială a bunului s-a făcut prin violenţă ori fraudă sau când produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scăderi semnificative a valorii lor.
Proprietarul nu este dator să acopere cheltuielile voluptuare (făcute pentru propria plăcere a deţinătorului pârât şi care nu măresc valoarea bunului).
Posesorul are dreptul de a-şi însuşi lucrările efectuate cu aceste cheltuieli numai dacă prin aceasta bunul nu se deteriorează. Şi aici se aplică regula, potrivit căreia, dacă cheltuielile s-au concretizat într-o lucrare nouă, atunci sunt incidente dispoziţiile corespunzătoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.

Despre Autor  ⁄ Mihai Sintescu



Uzucapiunea extratabulară Uzucapiunea imobiliară Efectele posesiei

Art. 930 Noul cod civil CAPITOLUL III 
Efectele posesiei SECŢIUNEA a 2-a Uzucapiunea imobiliară



(1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dacă:

a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat existenţa;

b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.


(2) În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune.


Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-930-uzucapiunea-extratabulara-uzucapiunea-imobiliara-efectele-posesiei

joi, 1 mai 2014

Imobiliarele - Butoiul cu pulbere

Butoiul cu pulbere care ar putea exploda in 2014 pe piata apartamentelor 


Cresterea economica a Romaniei si suplimentarea fondurilor pentru programul "Prima Casa" in 2014 readuc speranta pe piata imobiliara la inceput de an. Analistii ii tempereaza totusi pe cei mai optimisti, avertizand ca nu va exista un boom imobiliar, ci doar o "dezmortire" usoara a pietei.





Romanii ar trebui sa isi cumpere o locuinte atunci cand si-o permit, cand au o vizibilitate asupra venitului lor in urmatorii ani si cand costul unui credit nu reprezinta o suma exorbitanta in raport cu venitul lor. 

Factorii generali au aratat ca ultimii doi ani au fost mai favorabili achizitiei unei locuinte: ritmul de scadere a preturilor a incetinit puternic, aratand semne de stabilizare si incadrandu-se intr-un procent de negociere.

"Piata imobiliara va avea o anumita crestere in 2014. Exista o revenire a acestei piete inca din 2013 care s-a bazat in special pe scaderea preturilor la achizitie si la inchiriere... Parera mea este insa ca bancile se vor orienta mai mult spre creditele de consum, pentru ca deja sunt foarte aglomerate cu creditele imobiliare. Creditele de consum sunt mult mai usor de manipulat si de manevrat la nivelul bancilor", a declarat pentru Business24, analistul economic Mircea Cosea.



Inca din 2013 asistam la o revenire a pietei imobiliare, bazata in special pe scaderea preturilor locuintelor, atat pe piata vanzarilor, cat si pe piata inchirierilor.

"Scoaterea pe piata a acestor proprietati este o chestiune de timp. In cazul unei inflatii de astfel de proprietati, mai ieftine, intreaga piata rezidentiala poate fi trasa in jos. Nu in ultimul rand, anul 2014 este un an electoral, ceea ce poate rezerva suficiente surprize", a spus Daniel Crainic intr-un interviu acordat Ziare.com.

Cum estimati ca vor evolua preturile locuintelor in 2014?

As raspunde la aceasta intrebare prin prisma evolutiei preturilor in acest an, cand, dupa doi ani relativi calmi (2011 si 2012), am asistat la scaderi de preturi destul de mari in toata tara.

Anul se incheie cu un nivel mediu al preturilor apartamentelor situat in jurul valorii de 900 de euro/mp, valoare cu aproape 10% mai mica decat cea de la inceputul anului. Fata de inceputul crizei, preturile apartamentelor sunt in prezent cu 56% mai mici.

Practic, cu suma cu care putea fi cumparata o garsoniera in 2008, acum poate fi achizitionat un apartament cu trei camere, lucru valabil in majoritatea oraselor din tara.

In aceste conditii, ne asteptam la un an 2014 in care preturile apartamentelor vor scadea, dar nu foarte mult, ele fiind deja jos comparativ cu perioada de varf.

Totusi, pe piata rezidentiala romaneasca asistam la o anomalie daca e sa ne comparam cu tarile occidentale, la noi, preturile pe rezidentialul nou si vechi sunt inca destul de apropiate.

Cum vor evolua costurile asociate cumpararii unei case?

Chiar daca e posibil sa oscileze, aceste costuri vor ramane, cel mai probabil, in parametri normali comparand cu pretul proprietatii. Comisionul agentiilor nu poate creste, iar costurile notariale, cele cu evaluarea unei proprietati, obtinerea certificatului energetic sau comisioanele bancare nu pot creste nici ele semnificativ in raport cu costul total de achizitie.

Anticipati alte modificari care afecteaza cumpararea unui apartament - cum a fost anul acesta introducerea obligativitii certificatelor energetice, de exemplu?

Cu siguranta bancile au un cuvant important de spus daca ne uitam la portofoliul in crestere a locuintelor executate silit. Scoaterea pe piata a acestor proprietati este o chestiune de timp. In cazul unei inflatii de astfel de proprietati, mai ieftine, intreaga piata rezidentiala poate fi trasa in jos.

Nu in ultimul rand, anul 2014 este un an electoral, ceea ce poate rezerva suficiente surprize.

Este indicat ca romanii sa-si cumpere o locuinta in 2014?

Romanii ar trebui sa isi cumpere o locuinte atunci cand si-o permit, cand au o vizibilitate asupra venitului lor in urmatorii ani si cand costul unui credit nu reprezinta o suma exorbitanta in raport cu venitul lor. 

marți, 25 februarie 2014

Prima Casa cât costă

Programul Prima Casă în lei 

Cât costă şi ce condiţii trebuie îndeplinite


Garantiile se vor acorda numai in moneda nationala si se vor plati in moneda nationala. Costul total al finantarilor acordate in cadrul programului se compune din rata dobanzii ROBOR la 3 luni plus o marja de maximum 2,50% pe an pentru creditele in lei si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM si recuperat de la beneficiar.

Marja de maximum 2,50% include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator, insa nu include costul evaluarii imobilului, costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM.

De asemenea, finantatorii au obligatia prevederii exprese in contractele de credit a costurilor cu dobanda exprimata in raport cu ROBOR la 3 luni si separat a costurilor cu comisioanele.

Acum, cei care vor să-şi cumpere o casă au la dispoziţie varianta creditului Prima Casă 6 , în lei, un fel de „aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie”, mai exact cu aceleaşi condiţii, dar cu dobânzi ceva mai mari decât varianta în euro. DAE a ajuns acum undeva până în jurul a 7%. De altfel, în ceea ce priveşte rata şi costul final al creditului, puţin mai contează numele băncii la care ne îndatorăm. În cele mai bune cazuri se poate câştiga câteva zeci de lei, lunar. Diferenţa este însă făcută de un alt aspect, şi anume de flexibilitatea băncii. Dacă marile bănci au devenit în ultimii ani extrem de pretenţioase, cele mai mici sunt ceva mai „prietenoase”.

Criterii de eligibilitate pentru Prima Casă 6 - în lei

Poate beneficia de creditul Prima Casă 6 orice persoană fizică care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia, nicio locuinţă, indiferent de modul şi momentul în care a fost dobândită, sau care deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 de metri pătraţi.

Primul pas pe care trebuie să îl facă o persoană care doreşte să achiziţioneze o locuinţă prin programul Prima Casă este să meargă la bancă, chiar dacă nu a găsit încă locuinţa de care are nevoie.
Consilierii îi vor prezenta detalii privind creditul, documentele necesare pentru dosarul de credit, valoarea estimată preliminară a creditului şi rata lunară de plată. În cazul anumitor bănci, creditul poate fi aprobat chiar şi înainte de găsirea imobilului care urmează să fie achiziţionat, clientul având la dispoziţie o perioadă destul de generoasă în care să se hotărască ce locuinţă doreşte.

Pentru demararea creditului, clienţii trebuie să dispună de un avans de minimum 5%. De asemenea, majoritatea băncilor acceptă până la trei coplătitori, însă cu condiţia ca la finalizarea creditului, atât solicitantul, cât şi coplătitorii să aibă vârsta maximă de 75 ani.
Costuri asemănătoare

În cazul BCR, pentru un credit de 160.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, rata lunară în acest moment este de 1.045 lei (în cazul clientului care îşi virează salariul într-un cont BCR).

La Banca Transilvania, cine vrea să-şi cumpere un apartament finalizat prin Prima Casă, de 160.000 de lei, aşadar aproximativ 35.000 de euro (o sumă cât de cât rezonabilă şi pentru cei cu venituri nu foarte mari), credit pe perioadă maximă, de 360 de luni, are de plătit o rată lunară tot de puţin peste 1.000 de lei (DAE este de 6,23%), iar suma totală de plată ajunge undeva la 332.000 lei.

Făcând o comparaţie, în cazul unui credit imobiliar în euro, la aceeaşi bancă, cu dobândă variabilă şi cu virarea salariului în cont BT, DAE este de 5,98%, rata lunară este de puţin peste 200 de euro, iar valoarea totală de plată, de 74.000 euro. Chiar dacă nu semnificative, diferenţe există între aceste două tipuri de credit, care se traduc printr-o economie de aproximativ 100 de lei, lunar, bani mulţi pentru românul de rând.

Totuşi, în cazul creditelor clasice în euro, avansul este, în principiu, de 25%, lucru care îi pune în dificultate pe mulţi potenţiali cumpărători, dar care nu face decât să scadă apoi costurile sau perioada pe care se întinde creditul.



Plafoane mari, dar şi cerere mare

Chiar dacă plafoanele primite de bănci de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) sunt destul de mari, fondurile se pare că vor ajunge doar pentru următoarele câteva luni. De exemplu, BCR beneficiază de cel mai mare plafon distribuit în Programul Prima Casă 6: 220 milioane lei. Specialiştii BCR estimează însă că vor utiliza cea mai mare parte a plafonului până la finalul anului 2013.

Şi BRD se poate lăuda cu un plafon destul de generos - 180 milioane de lei, adică 15% din total, pe când Banca Transilvania, 105 milioane de lei. Acestea sunt însă doar trei exemple. FNGCIMM a distribuit băncilor garanţiile pentru noua etapă a programului Prima Casă în valoare de 1,2 miliarde lei.