joi, 7 iunie 2012

Izolatia cu Poliester - peretii devin mai reci ?

Poate Provoaca condens in interiorul izolatiei ?

 Ce se ascunde in spatele termoizolatiei cu polistiren a locuintelor?

Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren. 


Ce se ascunde in spatele termoizolatiei cu polistiren a locuintelor?

Ca orice noutate si izolarea termica a cladirilor a venit cu ceva intarziere la Bucuresti. Oamenii iau credite pentru a-si izola peretii cu polistiren. In Germania a inceput sa sune alarma. Iata de ce:
Pana de curand a fost preluat ca o axioma faptul ca placarea fatadelor cu polistiren reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani.

Un studiu al Institutului care investigheaza erorile de constructie, din Aachen, arata ca mucegaiul de pe pereti este aproape la fel, atat in casele izolate, cat si in cele neplacate cu polistiren, informeaza Deutsche Welle.

In cazul locuintelor izolate, rata de patrundere a mucegaiului este de 8,2%, in timp ce casele neplacate au o rata de 9,3 la suta. Diferenta poate fi trecuta chiar in sfera erorilor statistice.

Unul dintre cei mai mari adversari ai placarilor cu polistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer, care a remarcat ca materialul artificial blocheaza orice fel de circulatie a aerului, provoaca condens in interiorul izolatiei care nu se poate evapora, iar in timpul iernii ingheata, provocand pagube ireparabile structurii de rezistenta a cladirii.

Din cauza umezelii, peretii devin mai reci, iar drept rezultat termoizolatia isi pierde proprietatile initiale incepand sa se comporte ca un pulover ud care nu numai ca nu incalzeste camera, dar o mentine inghetata.

Conform inginerului constructor Mathias Baumann, locuitorii cladirilor izolate cu polistiren, odata cu trecerea timpului, sunt fortati sa se lupte cu umiditatea, cheltuind din ce in ce mai multi bani cu incalzirea, in comparatie cu locuitorii cladirilor neizolate.

Specialistii germani considera ca beneficiul economic al izolatiei termice este discutabil. In Germania, o expertiza a Organizatiei Asociatiilor de Proprietari arata ca o investitie de 4.250 euro, care ii revine unui proprietar de apartament, ii va aduce o economie anuala la intretinere de... 9,80 euro.

In concluzie, cei care critica polistirenul ne sfatuiesc sa cautam materiale cu permeabilitate capilara si densitate mare. Din pacate, acestea sun mult prea scumpe, depasind 120 euro pe metru patrat fata de 60-80 euro cat costa cele de slaba calitate, la nivel european.

Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren. http://www.ziare.com/casa

Ce se ascunde in spatele termoizolatiei cu polistiren a locuintelor?

Ca orice noutate si izolarea termica a cladirilor a venit cu ceva intarziere la Bucuresti. Oamenii iau credite pentru a-si izola peretii cu polistiren. In Germania a inceput sa sune alarma. Iata de ce:
Pana de curand a fost preluat ca o axioma faptul ca placarea fatadelor cu polistiren reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani.

Un studiu al Institutului care investigheaza erorile de constructie, din Aachen, arata ca mucegaiul de pe pereti este aproape la fel, atat in casele izolate, cat si in cele neplacate cu polistiren, informeaza Deutsche Welle.

In cazul locuintelor izolate, rata de patrundere a mucegaiului este de 8,2%, in timp ce casele neplacate au o rata de 9,3 la suta. Diferenta poate fi trecuta chiar in sfera erorilor statistice.

Unul dintre cei mai mari adversari ai placarilor cu polistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer, care a remarcat ca materialul artificial blocheaza orice fel de circulatie a aerului, provoaca condens in interiorul izolatiei care nu se poate evapora, iar in timpul iernii ingheata, provocand pagube ireparabile structurii de rezistenta a cladirii.

Din cauza umezelii, peretii devin mai reci, iar drept rezultat termoizolatia isi pierde proprietatile initiale incepand sa se comporte ca un pulover ud care nu numai ca nu incalzeste camera, dar o mentine inghetata.

Conform inginerului constructor Mathias Baumann, locuitorii cladirilor izolate cu polistiren, odata cu trecerea timpului, sunt fortati sa se lupte cu umiditatea, cheltuind din ce in ce mai multi bani cu incalzirea, in comparatie cu locuitorii cladirilor neizolate.

Specialistii germani considera ca beneficiul economic al izolatiei termice este discutabil. In Germania, o expertiza a Organizatiei Asociatiilor de Proprietari arata ca o investitie de 4.250 euro, care ii revine unui proprietar de apartament, ii va aduce o economie anuala la intretinere de... 9,80 euro.

In concluzie, cei care critica polistirenul ne sfatuiesc sa cautam materiale cu permeabilitate capilara si densitate mare. Din pacate, acestea sun mult prea scumpe, depasind 120 euro pe metru patrat fata de 60-80 euro cat costa cele de slaba calitate, la nivel european.

Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren.

Izolatie exterioara polistiren 3-5 cm: o gluma ?

Multi afirma, pe diferite forumuri si nu numai, ca o izolatie exterioara cu polistiren ar fi suficienta pt. o locuinta, daca ar avea grosimea de 3-5 cm. Oare aceasta grosime sa fie indeajuns ? Desi o izolatie cu acesta grosime aduce imbunatatiri "vizibile" in ceea ce priveste pierderile de caldura prin peretii exteriori ai unei locuinte, nu pare sa fie nici pe departe suficienta. Instalatorul cu care am creat acest "program" imi povestea ca in Austria (da, a lucrat o vreme si acolo, ca si in Marea Britanie, de altfel, vreo citiva ani), izolatia exterioara cu polistiren se face in mod uzual cu o grosime de 14 cm (!). Veti spune probabil ca acolo, datorita climei, e nevoie de o astfel de grosime. Si totusi ... La o izolatie exterioara cu polistiren expandat de 8 cm si la o diferenta de temperatura de 40 grade C (+20 la interior si -20 la exterior), temperatura de 0 (zero) grade C se inregistreaza chiar la interfata dintre perete si stratul de polistiren. Cu alte cuvinte, daca ai peretii izolati cu 8 cm de polistiren iar afara sint -20 grade C, este ca si cind nu ai avea deloc peretii izolati la exterior, dar temperatura de afara ar fi de 0 (zero) grade C. Pentru o grosime mai mare a izolatiei exterioare cu polistiren, temperatura de zero grade "pica" undeva in interiorul stratului de polistiren (deci la interfata dintre perete si polistiren af fi o temperatura pozitiva, de peste zero grade C), iar pt. o grosime mai mica de 8 cm a izolatiei, temp. de zero grade C "pica" undeva in interiorul peretelui. Interesant, nu-i asa ? Izolatia termica exterioare scade vertiginos pierderile de caldura prin peretii exteriori la o grosime intre 0 (zero) si aproximativ 8-10 cm, dupa care scaderea devine din ce in ce mai lenta, pina se ajunge la o grosime de 37 cm (!!!), care este socotita aproape perfecta si care trebuie luata in calcul in cazul in care se doreste realizarea unei case pasive. Privita astfel, izolatia in grosime de 3-5 cm pare intr-adevar o gluma, nu-i asa?
In concluzie, o izolatie exterioara cu polistiren expandat ar trebui sa aiba macar 8 cm grosime, iar rezistenta termica corectata minima Rc a peretilor exteriori izolati ar trebui sa fie de minimum 1,20 m2K/W, conform normelor in vigoare. Mai ales ca manopera platita pt. asta este la fel atit pt. placi cu grosimea de 3 cm, ca si pt. placi de 10 cm, iar cantitatea de adeziv folosita pt. prinderea de perete a placilor de polistiren nu difera in functie de grosimea placii. Singurele diferente le reprezinta costul mai mare al placilor de polistiren mai groase si al diblurilor de fixare mai lungi. Asa ca, sfatul meu este sa va calculati bine bugetul alocat acestei operatiuni de izolare exterioara a locuintei si sa nu va zgirciti tocmai acolo unde nu merita.
Va salut cu ... caldura.  Publicat de Aurel la sâmbătă, august 11, 2007    calcul-termic.blogspot

Izolatii cu spuma poliuretanica rigida pulverizata

Izolatia cu spuma poliuretanica formeaza o bariera stabila si are un coeficient redus de transfer de caldura. O izolare bine facuta reduce foarte mult costurile de exploatare ale cladirii, care permite controlul temperaturii necontrolate, prin schimbul de aer, care este deosebit de important pentru depozitare si depozite .Nu permite formarea condensului in interiorul peretelui, astfel incat protejeaza eficient impotriva mucegaiului si a ciupercilor.
Izolatia cu spuma poliuretanica poate fi efectuata cu succes pe suprafetele neregulate, chiar si in locuri inaccesibile pentru alte metode de izolare,avand o aderenta excelenta la substrat si tot odata elimina necesitatea elementelor de fixare suplimentare si de securitate pentru stratul izolator. Avantajul de necontestat al acestei metode de izolare este timpul de executie scurt si viteza de executie rapida Este de remarcat, faptul ,ca izolatia cu spuma poliuretanica este rezistenta la imbatranire, si astfel proprietatile sale nu sunt schimbate de-a lungul anilor

Proprietatile spumei poliuretanice prin pulverizare

  • sunt aprobate ca acceptabile pentru utilizarea in constructii
  • pulverizare excelenta, excelente proprietati de izolare
  • testata in laborator
  • folosita si efectuata numai de catre specialisti in conformitate cu standardele impuse
  • rigid, nu se distruge de-a lungul anilor
  • ofera comportament excelent de etansare a functiei de bariera
  • respecta toate standardele de certificare de a construi sisteme de izolare
  • are are o absorbtie redusa de apa
  • temperatura de rezistenta de -60 ° C la +80 ° C
  • reducerea costurilor de incalzire cu pana la 50%, deoarece spuma are un coeficient foarte scazut de transfer termic.
  • izolare fonica
  • imbunatatirea calitatii aerului
  • valoarea de revanzare mare
  • aderenta excelenta
  • nu dispare cu trecerea timpului, proprietatile sale nu sunt modificate

Izolatie spuma poliuretanica - Utilizare:

Exista multe utilizari pentru izolatia cu spuma poliuretanica din sectorul rezidential, inclusiv :
  • izolarea peretilor - atat in interiorul cat si in afara cladirii
  • spatiului de sub podea
  • tavane - inclusiv acoperisuri plate
  • izolatoare de subsol si etaje principale ,precum si spatiile dintre etaje
  • usi si ferestre - poate fi utilizata pentru a sigila cadre ,sau gauri in pereti
  • izolarea conductelor si a cablurilor - in subteran
  • plafoane si mansarde - izolarea perfecta a podelei din interior, chiar si in locurile greu accesibile.
  • bazine

Utilizarea spumei poliuretanice in sectorul industrial

Unele zone se pot izola in sectorul industrial:
Izolatia
  • rezervoarelor si a cisternelor
  • conductelor
  • acoperisului
  • conductelor si a cablurilor
  • camerelor de depozitare, depozite, frigidere
  • izolarea halelor cu constructii arcuite,
  • halelor existente , anterior neizolate
  • acoperisului, adaposturi sau hangar

Izolatia cu spuma poliuretanica, in sectorul cresterii animalelor

Spuma poliuretanica, este de asemenea, utilizat pe scara larga in agricultura si in sectorul cresterii animalelor. Este cel mai bun mod de incalzire pentru cotete, grajduri si hambare. Aceasta nu este doar o bariera de vapori eficienta, dar, de asemenea,si de auto-sustinere, statul izolator avand grosimea de 3 cm, facand dificil ca rozatoarele sa atace. Izolatie spuma poliuretanica este ideala, de asemenea, pentru izolarea de obiecte, precum ar fi depozite de legume, fructe sau cartofi.

Procesul tehnologic

Spray-ul spuma poliuretanica se pulverizeaza fara intrerupere si nu necesita elemente de fixare suplimentara.Procesul de pulverizare implica impunerea de spuma poliuretanica uniforma, substrat pregatit anterior, grosimea stratului fiind de aproximativ 10 - 15 mm. In final , grosimea stratului poate fi de orice marime doriti. Izolarea cu poliuretan poate fi efectuata cu succes pe suprafete neregulate, chiar si in locuri inaccesibile pentru alte metode de izolare. Prezinta o aderenta excelenta la substrat .

Izolatiile de interior: avantaje, dezavantaje si ... solutii

Izolatiile la interior: avantaje, dezavantaje si ... solutii
 
      Am promis ca o sa va spunem mai multe despre izolatia interioara a locuintei. Bineinteles ca o sa ne tinem de cuvant. Dar inainte de a trece in revista mai multe sisteme de izolatie de interior, ne-am gandit sa va prezentam cateva lucruri generale legate de aceasta operatiune, precum si avantajele si dezavantajele ei.
      Avantajele sunt evidente... mentinerea unei temperaturi constante, costuri mai mici la intretinere si in special la incalzire. Dar cu toate acestea, mai ales cei care locuiesc la bloc se plang ca izolatia de interior nu este eficienta sau ca au umezeala si igrasie in camere.
      In primul rand, atunci cand se face o izolatie de interior trebuie sa luati in calcul toti peretii exteriori, dar si tavanul, in cazul in care locuiti la ultimul etaj intr-un bloc. Daca nu tineti cont de acest lucru veti avea o serie de surprize neplacute. O asemenea actiune ar genera umiditate in zona de intalnire dintre suprafata interioara a peretelui, plafonului si termoizolatie. Aceasta cantitate de umiditate se acumuleaza rapid si in mai putin de un an provoaca daune severe aduse la peretii apartementelor vecine, cu precadere cel de dedesubt. Deprecierile si pagubele induse de acumularea condensului printr-o astfel de
abordare gresita se manifesta: prin infiltrarea apei cumulate din condens in masa de beton a centurii planseului inferior (ceea ce duce la degradarea armaturii); prin intretinerea unui mediu umed in masa peretilor si a pardoselii care devine pat de cultura bacteriologica si prin infiltratia apei in straturile de finisaj interior si exterior ale apartamentului de mai jos.
      O alta problema care poate aparea in urma unei izolatii facute neprofesional este aparitia condensului. Peretele exterior ramane NE-termoizolat; prin urmare, va fi tot timpul rece (cand e frig afara, evident) si, in consecinta, zona dintre termoizolatie si acest perete va fi si ea mereu rece. Din aceasta cauza, vaporii de apa din locuinta, care tind sa migreze spre exterior, vor condensa in aceasta zona (intre termoizolatie si peretele exterior). Pentru a contracara acest lucru, extrem de daunator oricum, dar "fatal" in cazul vatei minerale, se foloseste asa numita "bariera contra vaporilor", care este de fapt o folie de polietilena asezata la interiorul camerei, in fata termoizolatiei, in asa fel incat sa opreasca vaporii sa mai treaca dincolo de aceasta. In cazul vatei minerale, aceasta se gaseste de cumparat gata protejata, sub forma unor saltele de vata minerala imbracate in folie. Oricum, aceasta metoda rezolva problema condensului la interiorul peretilor, dar are dezavantajul ca opreste "respiratia" normala a casei.
      O alta cale, in principiu obligatorie, este asigurarea unei ventilatii conform normelor sanitare, care prezinta si avantajul reducerii umiditatii relative din interior. Daca ventilatia este si bine balansata, atunci presiunile aerului pe ambele fete ale anvelopei devin aproximativ egale. In aceste conditii chiar si un polistiren expandat de densitate redusa (<20 kg/mc) se comporta ca o bariera de vapori varitabila (in realitate PEX este un "intarzietor" de vapori care, in conditii ca cele de mai sus, isi amelioreaza comportarea, proprietate ce ii determina pe unii autori sa il denumeasca bariera de vapori "inteligenta"). Structurile executate cu ajutorul blocurilor din polistiren expandat exploateaza aceasta ultima proprietate. In plus, densitatea polistirenului expandat din blocuri este aproape dubla in raport cu cea a PEX "de fatada" cu efecte favorabile asupra micsorarii permeabilitatii si absorbtiei.
      Izolatia de interior se poate face cu polistiren expandat care are avantajele ca se executa relativ usor si repede; nu se pierde foarte mult din spatiul camerei si poate izola si tavanul. Deazavntajele acestuia sunt ca nu corecteaza eventualele inclinari ale peretilor, iar suprafata rezultata nu este foarte rezistenta (nu poate sustine de exemplu un tablou, caz in care este necesar un diblu foarte lung, care sa se sprijine in peretele de beton). In cazul izolarii cu rigips si vata minerala pricipalul dezavantaj este ca se pierde din spatiul camerei (cca 7-8 cm pentru fiecare perete izolat cu profil de 30 mm, vata minerala de 50 mm si placa de 12,5 mm). Dar compenseaza prin faptul se executa relativ usor si repede; se poate folosi si pentru tavan; corecteaza imperfectiunile de planeitate (verticalitate) ale peretilor; peretele este mai rezistent (chiar si doar in rigips se pot agata sarcini semnificative cu ajutorul diblurilor speciale) finisajul se aplica mai usor datorita placii de rigips.
      Dar suficient cu teoria... Speram ca aceste cateva sfaturi generale va vor fi de folos atunci cand va veti apuca de treaba. Si pentru a va face munca mai usoara, in viitor va vom prezenta si cele mai cunoscute produse folosite pentru izolatiile de interior.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Thanks !