Poate Provoaca condens in interiorul izolatiei ?
Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren.
Ce se ascunde in spatele termoizolatiei cu polistiren a locuintelor?
Ca orice noutate si izolarea termica a cladirilor a venit cu ceva intarziere la Bucuresti. Oamenii iau credite pentru a-si izola peretii cu polistiren. In Germania a inceput sa sune alarma. Iata de ce:
Pana de curand a fost preluat ca o axioma faptul ca placarea fatadelor cu polistiren reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani.
Un studiu al Institutului care investigheaza erorile de constructie, din Aachen, arata ca mucegaiul de pe pereti este aproape la fel, atat in casele izolate, cat si in cele neplacate cu polistiren, informeaza Deutsche Welle.
In cazul locuintelor izolate, rata de patrundere a mucegaiului este de 8,2%, in timp ce casele neplacate au o rata de 9,3 la suta. Diferenta poate fi trecuta chiar in sfera erorilor statistice.
Unul dintre cei mai mari adversari ai placarilor cu polistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer, care a remarcat ca materialul artificial blocheaza orice fel de circulatie a aerului, provoaca condens in interiorul izolatiei care nu se poate evapora, iar in timpul iernii ingheata, provocand pagube ireparabile structurii de rezistenta a cladirii.
Din cauza umezelii, peretii devin mai reci, iar drept rezultat termoizolatia isi pierde proprietatile initiale incepand sa se comporte ca un pulover ud care nu numai ca nu incalzeste camera, dar o mentine inghetata.
Conform inginerului constructor Mathias Baumann, locuitorii cladirilor izolate cu polistiren, odata cu trecerea timpului, sunt fortati sa se lupte cu umiditatea, cheltuind din ce in ce mai multi bani cu incalzirea, in comparatie cu locuitorii cladirilor neizolate.
Specialistii germani considera ca beneficiul economic al izolatiei termice este discutabil. In Germania, o expertiza a Organizatiei Asociatiilor de Proprietari arata ca o investitie de 4.250 euro, care ii revine unui proprietar de apartament, ii va aduce o economie anuala la intretinere de... 9,80 euro.
In concluzie, cei care critica polistirenul ne sfatuiesc sa cautam materiale cu permeabilitate capilara si densitate mare. Din pacate, acestea sun mult prea scumpe, depasind 120 euro pe metru patrat fata de 60-80 euro cat costa cele de slaba calitate, la nivel european.
Pana de curand a fost preluat ca o axioma faptul ca placarea fatadelor cu polistiren reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani.
Un studiu al Institutului care investigheaza erorile de constructie, din Aachen, arata ca mucegaiul de pe pereti este aproape la fel, atat in casele izolate, cat si in cele neplacate cu polistiren, informeaza Deutsche Welle.
In cazul locuintelor izolate, rata de patrundere a mucegaiului este de 8,2%, in timp ce casele neplacate au o rata de 9,3 la suta. Diferenta poate fi trecuta chiar in sfera erorilor statistice.
Unul dintre cei mai mari adversari ai placarilor cu polistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer, care a remarcat ca materialul artificial blocheaza orice fel de circulatie a aerului, provoaca condens in interiorul izolatiei care nu se poate evapora, iar in timpul iernii ingheata, provocand pagube ireparabile structurii de rezistenta a cladirii.
Din cauza umezelii, peretii devin mai reci, iar drept rezultat termoizolatia isi pierde proprietatile initiale incepand sa se comporte ca un pulover ud care nu numai ca nu incalzeste camera, dar o mentine inghetata.
Conform inginerului constructor Mathias Baumann, locuitorii cladirilor izolate cu polistiren, odata cu trecerea timpului, sunt fortati sa se lupte cu umiditatea, cheltuind din ce in ce mai multi bani cu incalzirea, in comparatie cu locuitorii cladirilor neizolate.
Specialistii germani considera ca beneficiul economic al izolatiei termice este discutabil. In Germania, o expertiza a Organizatiei Asociatiilor de Proprietari arata ca o investitie de 4.250 euro, care ii revine unui proprietar de apartament, ii va aduce o economie anuala la intretinere de... 9,80 euro.
In concluzie, cei care critica polistirenul ne sfatuiesc sa cautam materiale cu permeabilitate capilara si densitate mare. Din pacate, acestea sun mult prea scumpe, depasind 120 euro pe metru patrat fata de 60-80 euro cat costa cele de slaba calitate, la nivel european.
Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren.
Multi afirma, pe diferite forumuri si nu numai, ca o izolatie exterioara cu polistiren ar fi suficienta pt. o locuinta, daca ar avea grosimea de 3-5 cm. Oare aceasta grosime sa fie indeajuns ? Desi o izolatie cu acesta grosime aduce imbunatatiri "vizibile" in ceea ce priveste pierderile de caldura prin peretii exteriori ai unei locuinte, nu pare sa fie nici pe departe suficienta. Instalatorul cu care am creat acest "program" imi povestea ca in Austria (da, a lucrat o vreme si acolo, ca si in Marea Britanie, de altfel, vreo citiva ani), izolatia exterioara cu polistiren se face in mod uzual cu o grosime de 14 cm (!). Veti spune probabil ca acolo, datorita climei, e nevoie de o astfel de grosime. Si totusi ... La o izolatie exterioara cu polistiren expandat de 8 cm si la o diferenta de temperatura de 40 grade C (+20 la interior si -20 la exterior), temperatura de 0 (zero) grade C se inregistreaza chiar la interfata dintre perete si stratul de polistiren. Cu alte cuvinte, daca ai peretii izolati cu 8 cm de polistiren iar afara sint -20 grade C, este ca si cind nu ai avea deloc peretii izolati la exterior, dar temperatura de afara ar fi de 0 (zero) grade C. Pentru o grosime mai mare a izolatiei exterioare cu polistiren, temperatura de zero grade "pica" undeva in interiorul stratului de polistiren (deci la interfata dintre perete si polistiren af fi o temperatura pozitiva, de peste zero grade C), iar pt. o grosime mai mica de 8 cm a izolatiei, temp. de zero grade C "pica" undeva in interiorul peretelui. Interesant, nu-i asa ? Izolatia termica exterioare scade vertiginos pierderile de caldura prin peretii exteriori la o grosime intre 0 (zero) si aproximativ 8-10 cm, dupa care scaderea devine din ce in ce mai lenta, pina se ajunge la o grosime de 37 cm (!!!), care este socotita aproape perfecta si care trebuie luata in calcul in cazul in care se doreste realizarea unei case pasive. Privita astfel, izolatia in grosime de 3-5 cm pare intr-adevar o gluma, nu-i asa?
In concluzie, o izolatie exterioara cu polistiren expandat ar trebui sa aiba macar 8 cm grosime, iar rezistenta termica corectata minima Rc a peretilor exteriori izolati ar trebui sa fie de minimum 1,20 m2K/W, conform normelor in vigoare. Mai ales ca manopera platita pt. asta este la fel atit pt. placi cu grosimea de 3 cm, ca si pt. placi de 10 cm, iar cantitatea de adeziv folosita pt. prinderea de perete a placilor de polistiren nu difera in functie de grosimea placii. Singurele diferente le reprezinta costul mai mare al placilor de polistiren mai groase si al diblurilor de fixare mai lungi. Asa ca, sfatul meu este sa va calculati bine bugetul alocat acestei operatiuni de izolare exterioara a locuintei si sa nu va zgirciti tocmai acolo unde nu merita.
Va salut cu ... caldura. Publicat de Aurel la sâmbătă, august 11, 2007 calcul-termic.blogspot
Pana de curand a fost preluat ca o axioma faptul ca placarea fatadelor cu polistiren reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani.
Un studiu al Institutului care investigheaza erorile de constructie, din Aachen, arata ca mucegaiul de pe pereti este aproape la fel, atat in casele izolate, cat si in cele neplacate cu polistiren, informeaza Deutsche Welle.
In cazul locuintelor izolate, rata de patrundere a mucegaiului este de 8,2%, in timp ce casele neplacate au o rata de 9,3 la suta. Diferenta poate fi trecuta chiar in sfera erorilor statistice.
Unul dintre cei mai mari adversari ai placarilor cu polistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer, care a remarcat ca materialul artificial blocheaza orice fel de circulatie a aerului, provoaca condens in interiorul izolatiei care nu se poate evapora, iar in timpul iernii ingheata, provocand pagube ireparabile structurii de rezistenta a cladirii.
Din cauza umezelii, peretii devin mai reci, iar drept rezultat termoizolatia isi pierde proprietatile initiale incepand sa se comporte ca un pulover ud care nu numai ca nu incalzeste camera, dar o mentine inghetata.
Conform inginerului constructor Mathias Baumann, locuitorii cladirilor izolate cu polistiren, odata cu trecerea timpului, sunt fortati sa se lupte cu umiditatea, cheltuind din ce in ce mai multi bani cu incalzirea, in comparatie cu locuitorii cladirilor neizolate.
Specialistii germani considera ca beneficiul economic al izolatiei termice este discutabil. In Germania, o expertiza a Organizatiei Asociatiilor de Proprietari arata ca o investitie de 4.250 euro, care ii revine unui proprietar de apartament, ii va aduce o economie anuala la intretinere de... 9,80 euro.
In concluzie, cei care critica polistirenul ne sfatuiesc sa cautam materiale cu permeabilitate capilara si densitate mare. Din pacate, acestea sun mult prea scumpe, depasind 120 euro pe metru patrat fata de 60-80 euro cat costa cele de slaba calitate, la nivel european.
Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren. http://www.ziare.com/casa
Ce se ascunde in spatele termoizolatiei cu polistiren a locuintelor?
Ca orice noutate si izolarea termica a cladirilor a venit cu ceva intarziere la Bucuresti. Oamenii iau credite pentru a-si izola peretii cu polistiren. In Germania a inceput sa sune alarma. Iata de ce:Pana de curand a fost preluat ca o axioma faptul ca placarea fatadelor cu polistiren reduce consumul de energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani.
Un studiu al Institutului care investigheaza erorile de constructie, din Aachen, arata ca mucegaiul de pe pereti este aproape la fel, atat in casele izolate, cat si in cele neplacate cu polistiren, informeaza Deutsche Welle.
In cazul locuintelor izolate, rata de patrundere a mucegaiului este de 8,2%, in timp ce casele neplacate au o rata de 9,3 la suta. Diferenta poate fi trecuta chiar in sfera erorilor statistice.
Unul dintre cei mai mari adversari ai placarilor cu polistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer, care a remarcat ca materialul artificial blocheaza orice fel de circulatie a aerului, provoaca condens in interiorul izolatiei care nu se poate evapora, iar in timpul iernii ingheata, provocand pagube ireparabile structurii de rezistenta a cladirii.
Din cauza umezelii, peretii devin mai reci, iar drept rezultat termoizolatia isi pierde proprietatile initiale incepand sa se comporte ca un pulover ud care nu numai ca nu incalzeste camera, dar o mentine inghetata.
Conform inginerului constructor Mathias Baumann, locuitorii cladirilor izolate cu polistiren, odata cu trecerea timpului, sunt fortati sa se lupte cu umiditatea, cheltuind din ce in ce mai multi bani cu incalzirea, in comparatie cu locuitorii cladirilor neizolate.
Specialistii germani considera ca beneficiul economic al izolatiei termice este discutabil. In Germania, o expertiza a Organizatiei Asociatiilor de Proprietari arata ca o investitie de 4.250 euro, care ii revine unui proprietar de apartament, ii va aduce o economie anuala la intretinere de... 9,80 euro.
In concluzie, cei care critica polistirenul ne sfatuiesc sa cautam materiale cu permeabilitate capilara si densitate mare. Din pacate, acestea sun mult prea scumpe, depasind 120 euro pe metru patrat fata de 60-80 euro cat costa cele de slaba calitate, la nivel european.
Potrivit expertilor, cladirile vechi cu ziduri groase sunt mai confortabile si mai economice in starea originala, fara a fi placate cu polistiren.
Izolatie exterioara polistiren 3-5 cm: o gluma ?
In concluzie, o izolatie exterioara cu polistiren expandat ar trebui sa aiba macar 8 cm grosime, iar rezistenta termica corectata minima Rc a peretilor exteriori izolati ar trebui sa fie de minimum 1,20 m2K/W, conform normelor in vigoare. Mai ales ca manopera platita pt. asta este la fel atit pt. placi cu grosimea de 3 cm, ca si pt. placi de 10 cm, iar cantitatea de adeziv folosita pt. prinderea de perete a placilor de polistiren nu difera in functie de grosimea placii. Singurele diferente le reprezinta costul mai mare al placilor de polistiren mai groase si al diblurilor de fixare mai lungi. Asa ca, sfatul meu este sa va calculati bine bugetul alocat acestei operatiuni de izolare exterioara a locuintei si sa nu va zgirciti tocmai acolo unde nu merita.
Va salut cu ... caldura. Publicat de Aurel la sâmbătă, august 11, 2007 calcul-termic.blogspot
Izolatiile de interior: avantaje, dezavantaje si ... solutii
Izolatiile la interior: avantaje, dezavantaje si ... solutii
Am promis ca o sa va spunem mai multe despre izolatia interioara a locuintei. Bineinteles ca o sa ne tinem de cuvant. Dar inainte de a trece in revista mai multe sisteme de izolatie de interior, ne-am gandit sa va prezentam cateva lucruri generale legate de aceasta operatiune, precum si avantajele si dezavantajele ei.
Avantajele sunt evidente...
mentinerea unei temperaturi constante, costuri mai mici la intretinere
si in special la incalzire. Dar cu toate acestea, mai ales cei care
locuiesc la bloc se plang ca izolatia de interior nu este eficienta sau ca au umezeala si igrasie in camere.
In primul rand, atunci cand se face o izolatie de interior
trebuie sa luati in calcul toti peretii exteriori, dar si tavanul, in
cazul in care locuiti la ultimul etaj intr-un bloc. Daca nu tineti cont
de acest lucru veti avea o serie de surprize neplacute. O asemenea
actiune ar genera umiditate in zona de intalnire dintre suprafata
interioara a peretelui, plafonului si termoizolatie.
Aceasta cantitate de umiditate se acumuleaza rapid si in mai putin de un
an provoaca daune severe aduse la peretii apartementelor vecine, cu
precadere cel de dedesubt. Deprecierile si pagubele induse de acumularea
condensului printr-o astfel de
abordare gresita se manifesta: prin
infiltrarea apei cumulate din condens in masa de beton a centurii
planseului inferior (ceea ce duce la degradarea armaturii); prin
intretinerea unui mediu umed in masa peretilor si a pardoselii care
devine pat de cultura bacteriologica si prin infiltratia apei in
straturile de finisaj interior si exterior ale apartamentului de mai
jos.
O alta problema care poate aparea in urma unei izolatii facute neprofesional este aparitia condensului. Peretele exterior ramane NE-termoizolat; prin urmare, va fi tot timpul rece (cand e frig afara, evident) si, in consecinta, zona dintre termoizolatie
si acest perete va fi si ea mereu rece. Din aceasta cauza, vaporii de
apa din locuinta, care tind sa migreze spre exterior, vor condensa in
aceasta zona (intre termoizolatie si peretele
exterior). Pentru a contracara acest lucru, extrem de daunator oricum,
dar "fatal" in cazul vatei minerale, se foloseste asa numita "bariera
contra vaporilor", care este de fapt o folie de polietilena asezata la
interiorul camerei, in fata termoizolatiei, in asa fel
incat sa opreasca vaporii sa mai treaca dincolo de aceasta. In cazul
vatei minerale, aceasta se gaseste de cumparat gata protejata, sub forma
unor saltele de vata minerala imbracate in folie. Oricum, aceasta
metoda rezolva problema condensului la interiorul peretilor, dar are
dezavantajul ca opreste "respiratia" normala a casei.
O alta cale, in principiu
obligatorie, este asigurarea unei ventilatii conform normelor sanitare,
care prezinta si avantajul reducerii umiditatii relative din interior.
Daca ventilatia este si bine balansata, atunci presiunile aerului pe
ambele fete ale anvelopei devin aproximativ egale. In aceste conditii
chiar si un polistiren expandat de densitate redusa (<20 kg/mc) se
comporta ca o bariera de vapori varitabila (in realitate PEX este un
"intarzietor" de vapori care, in conditii ca cele de mai sus, isi
amelioreaza comportarea, proprietate ce ii determina pe unii autori sa
il denumeasca bariera de vapori "inteligenta"). Structurile executate cu
ajutorul blocurilor din polistiren expandat exploateaza aceasta ultima
proprietate. In plus, densitatea polistirenului expandat din blocuri
este aproape dubla in raport cu cea a PEX "de fatada" cu efecte
favorabile asupra micsorarii permeabilitatii si absorbtiei.
Izolatia de interior
se poate face cu polistiren expandat care are avantajele ca se executa
relativ usor si repede; nu se pierde foarte mult din spatiul camerei si
poate izola si tavanul. Deazavntajele acestuia sunt ca
nu corecteaza eventualele inclinari ale peretilor, iar suprafata
rezultata nu este foarte rezistenta (nu poate sustine de exemplu un
tablou, caz in care este necesar un diblu foarte lung, care sa se
sprijine in peretele de beton). In cazul izolarii cu rigips si vata minerala pricipalul dezavantaj este ca se pierde din spatiul camerei (cca 7-8 cm pentru fiecare perete izolat
cu profil de 30 mm, vata minerala de 50 mm si placa de 12,5 mm). Dar
compenseaza prin faptul se executa relativ usor si repede; se poate
folosi si pentru tavan; corecteaza imperfectiunile de planeitate
(verticalitate) ale peretilor; peretele este mai rezistent (chiar si
doar in rigips se pot agata sarcini semnificative cu ajutorul diblurilor
speciale) finisajul se aplica mai usor datorita placii de rigips.
Dar suficient cu teoria... Speram
ca aceste cateva sfaturi generale va vor fi de folos atunci cand va
veti apuca de treaba. Si pentru a va face munca mai usoara, in viitor va
vom prezenta si cele mai cunoscute produse folosite pentru izolatiile de interior.